Mai capricioasă decât o bătrână doamnă, luna aprilie dă bătăi de cap turiștilor, șoferilor surprinși în tr afic pe te miri ce coastă de munte din nou înzăpezită, autorităților locale, salvamontiștilor, drumarilor, pompierilor, SMURD-ului etc. Dar nu numai!

Fermierii își văd dat peste cap, unii mai mult, alții mai puțin, rostul activităților agricole specifice primăverii. Ba plouă de rupe, ba îngheață, ba dă soarele și căldura încălzește pământul, ba ninge, ba bate vântul de ia totul pe sus… cum să nu te ia cu amețeală, atunci când te gândești la roadele pe care te aștepți să le culegi în vară și în toamnă?

Cum vor afecta condițiile meteo atât de schimbătoare producția agricolă a acestui an? Iată întrebarea adresată prof. univ. dr.  Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură din Timișoara.

Răspunsul este ceva mai complex, deoarece universitarul timișorean consideră că aceste fenomene meteo trebuie abordate din două puncte de vedere, cel privind pomicultura și cel legat de cultura mare.

Referindu-se la cel de-al doilea tip de cultură, ˶aceste fenomene meteo, aceste perturbări climatice și de temperatură nu au afectat culturile înființate în toamnă˝, ne-a declarat prof. dr. Imbrea. Nici măcar temperaturile de -1 grad sau -2 grade C înregistrate de câteva ori în ultimele 10 – 12 zile în județul Timiș nu au avut consecințe negative asupra culturilor de grâu, orz și rapiță.

˶Căderile abundente de precipitații (fie sub formă de ploaie, fie sub formă de zăpadă, n.a.) reprezintă un aspect pozitiv, pentru că s-a refăcut rezerva de umiditate din sol, afectată de iarna 2022 – 20223, săracă în precipitații˝, apreciază decanul Facultății de Agricultură din Timișoara. ˶Acesta este un lucru bun, inclusiv pentru culturile de porumb ce vor fi înființate în perioada imediat următoare, culturile de de floarea-soarelui și soia fiind deja înființate. De săptămâna viitoare temperaturile încep să crească, fermierii pot planta, iar aceste plante (de porumb, n.a.) vor avea o răsărire optimă˝, mai spune prof. dr. Florin Imbrea. Revenind din Capitală acasă, la Timișoara, interlocutorul a putut observa băltire pe anumite suprafețe de teren, însă ˶acest fenomen nu se manifestă pe suprafețe mari, deci ˶nu pune probleme fermierilor˝.

Referindu-se la pomicultură, decanul Facultății de Agricultură din Timișoara preconizează că˶din păcate, trebuie să ne așteptăm la o scădere a producției viitoare la anumite fructe˝. ˶Piersicii, caișii, cireșii de mai, prunii erau deja înfloriți în urmă cu mai bine de două săptămâni, când s-au înregistrat maxime între 15 grade și 20 de grade Celsius, dar ulterior am avut parte de temperaturi negative atât săptămâna trecută, cât și săptămâna în curs, ceea ce a făcut ca florile acestora să înghețe parțial, iar în unele cazuri chiar în totalitate˝, punctează universitarul.

Rezultă deci că piața locală a fructelor va fi mai săracă în această vară, ceea ce înseamnă o mărire a prețului lor. Iar importurile de fructe din străinătate nu reprezintă nici ele o soluție convenabilă clei mai mari părți a populației, întrucât acestea vin (și ele, la fel cu alte produse agricole și alimentare) cu prețuri mari de afară.