Expoziția „RĂSUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern” va fi vernisată vineri, 13 octombrie 2023, la ora 19,00, la Kunsthalle Bega, ca parte a Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Aceasta va fi deschisă până în 11.02.2024 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 12,00 și 18,00.

Potrivit celor doi autori și, în același timp, curatori, Călin Dan și Celia Ghyka, expoziția explorează „amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă”, ținând cont de modul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului. „Această căutare este prezentată într-o expoziție al cărei format trans-disciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.”

Conceptul expoziției organizate de Fundația Calina prin Kunsthalle Bega îi aparține lui Călin Dan. Autorii au dus însă împreună la capăt un proiect de cercetare „al cărui rezultat vizual s-a concretizat în expoziția” menționată mai sus, aceasta propunându-și „explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp”.

Cei doi curatori au „atacat” surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, cât și colecții publice și private din regiune, ce se referă la o lungă perioadă de timp: din Antichitate și până după al Doilea Război Mondial.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea”, precizează Călin Dan și Celia Ghyka. Este vorba despre „trei teme ce pot fi legate de conceptul platonian de «răsucire a sufletului» (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din „Republica”), acestea putând fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/ sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei sau științei.”

„Fără a avea pretenția abordării exhaustive”, „RĂSUCIREA…” aduce la un loc „într-un discurs fragmentar” exponate arheologice, etnografice, care aparțin inventarului domestic sau produse industriale, împreună cu lucrări artistice din secolele al XIX-lea sau al XXI-lea, în conformitate cu explicațiile lui Călin Dan și Celia Ghyka.

Mai exact, expoziția reunește „într-o scenografie arhitecturală originală” un număr mare de piese (aproximativ o sută), ce „au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), la cel funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) și până la acțiuni ce pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea)”.

„Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum”, mai explică cei doi autori.

„Răsucirea — simbolică, dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega”, mai spun Celia Ghyka și Călin Dan.

Despre Celia Ghyka: curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Este membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice: Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul „Noua Europă” (2002, 2012 – 2013), Fondazione Bogliasco (2021). Ea este interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. LA ora actuală este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

Despre Călin Dan: artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, el a obținut recunoașterea internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung „Arhitectura Emoțională”( din 2002 și până în prezent), „Anturaju’ și alte întâmplări” (desfășurat între 2006 și 2010) și „
Autorul colectiv” (din 2012 până în prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista „Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Acum este director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sidney, precum și în festivalele: Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe etc. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum: Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu. A primit Premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și Premiul Videonale Bonn (2001).

Despre Kunsthalle Bega: spațiul alternativ și experimental de artă a fost cofondat în 2019, la Timișoara, de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă Premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

Parteneri instituționali ai evenimentului: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porțile de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale din Lugoj, Muzeul Național prof. dr. ing. Dimitrie Leonida din București, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Complexul Muzeal Arad, colecționari privați.

Parteneri: BRD – Groupe Société Générale, Kerber Verlag.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro.

Sponsori: Bega, PINTeam, Egeria, Flexik, VendTeam.