Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara este solidar cu numeroasele organisme educaționale și civice, precum și cu numeroasele instituții de cultură din întreaga lume care susțin persoanele cu dislexie. Va demonstra această afirmație iluminându-și fațada în turcoaz în seara de mâine, 8 octombrie 2023, între orele 19,00 și 22,00.

Teatrul Național din Timișoara „este atent la alteritate, la discursul pro-diversitate, la integrarea grupurilor vulnerabile, așa după cum o dovedesc proiectele comunitare dezvoltate de prestigioasa instituție teatrală timișoreană în cadrul Programului Vocile orașului, în conjuncția principiilor sale cu cele ale Capitalei Europene a Culturii”, aflăm din comunicatul de presă remis redacției noastre de importanta instituție culturală din municipiul de pe Bega.

„Ca o continuare a acestui demers și pentru că, la rândul său, arta teatrului folosește cuvintele pentru a aduce oamenii împreună în spațiul imaginației și al creativității”, Teatrul „M. Eminescu” și-a stabilit un obiectiv în această privință. Și anume, intenționează „să participe la creșterea gradului de conștientizare asupra dislexiei ca formă a neurodiversității”, ca instituție parteneră a Asociației București pentru Copii Dislexici – ABC Dislexici – membră a European Dyslexia Association. Aceasta va avea ca urmare „creșterea gradului de conștientizare privind modalitățile alternative de a accesa procesul de învățare, inclusiv prin promovarea noilor tehnologii – realitatea virtuală și realitatea augmentată – în educarea copiilor dislexici”. Ei vor fi astfel ajutați „să își recâștige încrederea în capacitatea lor de învățare și de integrare, în capacitatea lor de a fi creativi, de a visa și de a-și urma visurile oricât de departe.“ Că acest deziderat este posibil, o dovedesc cazurile de dislexici celebri din întreaga lume menționați mai jos.

Mesajul TNTM reprezintă, totodată, un îndemn adresat societății de a integra aceste noi sisteme de educație și de a integra persoanele diagnosticate cu dislexie, în spiritul pluralității și al varietății de manifestare a spiritului uman.

ONU a declarat anul trecut ziua de 8 octombrie ca fiind Ziua Internațională a Dislexiei, act inclus în demersurile sale de a susține persoanele afectate de această tulburare de învățare relativ comună, care afectează între 15 și 20% din populația lumii și care poate atrage etichete, stigmate asupra lor. Aceasta a fost înțeleasă abia spre sfârșitul secolului al XX-lea și chiar și astăzi poate fi greu pentru medici să o diagnosticheze exact. Dislexia nu are legătură cu IQ-ul, ci este caracterizată de dificultatea de a citi sau a scrie, nu doar litere, ci și cifre. Au fost descoperite tratamente testate științific ce ajută chiar și recuperarea persoanelor mai în vârstă care se confruntă cu această tulburare, dar copiii reacționează mai bine în procesul de recuperare.

Dislexici se regăsesc în diferite categorii sociale și profesionale, precum: artiști (Leonardo da Vinci, Pablo Picasso, August Rodin, Andy Warhol), actori (Sir Anthony Hopkins, Salma Hayek, Whoopi Goldberg, Keanu Reeves, Tom Cruise, Jennifer Aniston, Orlando Bloom), regizori și producători de filme (Quentin Tarantino, Steven Spielberg), muzicieni (Mozart, Beethoven), cântăreți (Cher), inventatori (Alexander Graham Bell, Thomas Edison), oameni de știință (Albert Einstein, Michael Faraday, Carl Jung, neurologul Benjamin Carson), exploratori, oameni de afaceri de succes („Walt” Disney, Henry Ford, Steve Jobs, Ted Turner), scriitori (Agatha Christie, Jules Verne, Hans Christian Andersen, Lewis Caroll), oameni de stat care au schimbat harta și soarta lumii (Napoleon, George Washington, Thomas Jefferson, Sir Winston Churchill, George W. Bush, frații Kennedy), campioni sportivi (Muhammad Ali, John Irving, Nolan Ryan), bucătarul Jamie Oliver etc.

Unii consideră că oameni foarte inteligenți (dislexicii nu sunt proști!) s-au „bucurat” de „avantajul” de a se confrunta cu această dificultate și că au devenit persoane de succes datorită ei și nu în ciuda ei. Ideea este că nu este o afecțiune de nedepășit!