În fiecare an, pe 4 iulie, este sărbătoare mare peste Ocean. Este ziua în care pe tot cuprinsul celor 50 de state americane este sărbătorită cu mare fast ziua națională. Ziua de 4 iulie este marcată prin etalarea steagului american, focuri de artificii, parade, concursuri de mâncat hot-dog, jocuri de baseball şi reuniuni de familie cu barbeque, pop-corn, multă bere şi băuturi răcoritoare.

Ziua de 4 iulie aduce de fiecare dată emoţie în sufletele americanilor.

Este cu adevărat o zi în care onorăm conceptul că suntem cu toţii înzestraţi, că avem anumite legături inalienabile de la Creatorul nostru, că suntem egali. Iubesc acest lucru. Este o celebrare  a libertăţii, cred că este o celebrare a unei naţiuni care se îndreaptă către o uniune mai perfectă, nu o naţiune perfectă, ci o naţiune care se îndreaptă în direcţia unei uniuni mai perfecte. Are de asemenea legătură cu familia, cu prietenii, cu a te simţi bine, şi a celebra libertăţile pe care le avem, a declarat William J.O’Connor, ataşat cultural al Ambasadei SUA.

Întotdeauna vi se va vorbi despre hamburgeri, hotdogi, fripturi, barbecue în curtea din spate, un barbecue mare şi, cu siguranţă, este adevărat, dar, de acolo de unde vin eu, familia mea a venit din Irlanda, întotdeauna aveam mâncare tradiţională irlandeză, sau, în Los Angeles, unde am crescut, se mânca tamales, feluri de mâncare din America Centrală, pâine cu semințe reţetă filipineză, fiecare aduce ceva şi toată lumea se bucură, a mai subliniat William J.O’Connor.

 Declaraţia de Independenţă este cel mai îndrăgit simbol al libertății.

Ziua Naţională a SUA marchează adoptarea Declaraţiei de independenţă, ratificată de Congres în 4 iulie 1776, prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente faţă de Regatul Unit al Marii Britanii.

Astfel această dată a devenit oficială, fiind inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia redactată de mână şi semnată în august 1776 poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii a rămas un moment de reper pentru istoria democraţiei. Pe lângă importanţa semnificativă asupra destinului naţiunii americane, documentul a generat o influenţă extraordinară în afara Statelor Unite, cel mai mult în Franţa în timpul revoluţiei franceze.

Alături de Constituţie şi Legea Drepturilor, Declaraţia de Independenţă este considerată drept unul dintre documentele esenţiale fundamentale ale procesului de guvernământ în Statele Unite ale Americii, precum şi unul dintre izvoarele primare ale procesului democratic american.

În 1870, Congresul american a declarat ziua de 4 iulie sărbătoare naţională, la aproape un secol de la Revoluţia Americană. Tot atunci a fost declarată sărbătoare naţională şi Crăciunul.

Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimţământul celor guvernaţi, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, şi să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundaţia pe astfel de principii şi organizându-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranţă şi Fericire» se afirmă în Declaraţia de independenţa a Statelor Unite ale Americii.

Dar cum istoria se mişcă greu, de la data adoptării Declaraţiei de Independenţă şi până la abolirea sclaviei în Statele Unite (printr-un amendament adus Constituţiei, după încheierea Războiului de Secesiune, 1861-1864) au mai trecut aproape 100 de ani. Ţiganii-sclavi din Ţările Române fuseseră sloboziţi la anul 1855 (atât ţiganii care erau în proprietatea unui stăpân, cât şi cei „ai nimănui”, aflaţi în proprietatea statului).

După încheierea celui de-al doilea Război mondial, Adunarea Generală a ONU a adoptat, la anul 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, unde se regăsesc şi idei cuprinse în Declaraţia de Independenţă de la 1776.

Astfel, la Articolul 1, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului spune că „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi…” Iar la Articolul 3, stă scris: „Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”. Cum se observă, diferenţa dintre Declaraţia de Independenţă şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului o face conceptual de „fericire”, care nu mai este menţionat în documentul de la 1948, fiind înlocuit cu acela al „securităţii personale”.

Declaraţia de Independenţa a servit însă şi unui alt scop: ideile sale au inspirat un sprijin de masă în favoarea cauzei americane, insuflând oamenilor sentimentul propriei valori şi determinându-i să lupte pentru libertate personală, autoguvernare şi un loc demn în societate.

Din 1941, data de 4 iulie a fost marcată drept Ziua naţională a SUA.

Astăzi, pe drapelul american, pe lângă cele 13 benzi orizontale roşii şi albe, sunt configurate, într-un dreptunghi albastru închis 50 de pentagoane stelate care reprezintă cele 50 de state americane. Datorită simbolismului său zona albastră cu cele 50 de stele este Union Jack, în timp ce drapelul e adesea numit The Stars and Stripes sau Old Glory.

Libertatea reprezintă pentru americani nu doar o statuie, ci şi un simbol.

Statuia Libertăţii este amplasată pe Insula Liberty din portul oraşului New York şi este considerată un simbol de bun venit pentru toată lumea, americani, vizitatori şi imigranţi.

Miss Liberty a fost oferită americanilor de poporul francez în data de 4 iulie 1884 şi a fost inaugurată la 28 octombrie 1886, iar preşedintele de atunci, Grover Cleveland a a rostit cuvintele: Nu vom uita niciodată că libertatea şi-a făcut casa aici şi nu vom neglija altarul său”.

Statuia are o înălţime de 45,3 metri şi o greutate de 225 de tone, fiind realizată în Franţa de sculptorul Frédéric Auguste Bartholdi (1834-1904), cu suportul tehnic al lui Alexandre Gustave Eiffel.

Pe piedestalul statuii a fost inscripţionată o poezie, compusă de Emma Lazarus, al cărei mesaj este libertatea. Pe coroană se află 25 de ferestre, simboluri ale mineralelor naturale ale pământului şi şapte raze care semnifică cele şapte mări şi continente ale lumii.

Torţa din mâna dreaptă simbolizează libertatea care luminează lumea, iar lanţul prăbuşit la picioarele monumentului semnifică eliberarea din sclavie.

Pe tăbliţa din mâinile statuii este inscripționată cu cifre romane ziua de 4 iulie 1776, ziua adoptării Declaraţiei de Independenţă

în cinematografie, iua de 4 iulie este marcată de peste 200 de producţii cinematografice hollywoodiene care au legătură cu Ziua Independenţei. Dintre acestea le vom prezenta pe cele mai relevante.

Şi nu vom începe cu producţia SF atât de cunoscută, Ziua Independenţei, ci cu producţia din 1989 Născut pe 4 iulie, regizată de Oliver Stone, cu Tom Cruise în rolul principal, care ilustrează povestea unui veteran din Vietnam, Ron Kovic, care a şi colaborat cu Stone la scenariu şi a transformării tânărului idealist, care voia sub orice formă să lupte cu comuniştii din Vietman, într-un activist împotriva războiului. Filmul a câştigat premiile Oscar pentru regie şi montaj, dar la categoria cel mai bun film a fost preferat Driving Miss Daisy, iar la cel mai bun actor Daniel Day-Lewis. Cu toate acestea, sunt voci care susţin că acest film este considerat cea mai bună performanţă a lui Tom Cruise.

The Independence Day este un blockbuster clasic, realizat impecabil pentru un anul 1996, în care calculatoarele încă nu erau reprezentative în lumea efectelor speciale. Regizorul Roland Emmerich şi actorii Will Smith, Jeff Goldblum şi Bill Pullman au luptat din greu cu tehnologia superioară a invadatorilor extratereştri dotaţi cu aparatură, dar lipsiţi de îndârjirea pământenilor şi de un pilot din acelaşi război din Vietnam care să renunţe la băutură şi să se sacrifice pentru binele Terrei.

Fălci  Jaws, 1975 este un thriller american regizat de Steven Spielberg și bazat pe romanul omonim scris de Peter Benchley, cu Roy Scheider, Robert Shaw şi Richard Dreyfuss. Marele rechin alb atacă în 4 iulie, iar ucigaşul în serie Zodiac, din filmul cu acelaşi nume produs în 2007, în regia lui David Fincher atacă pentru prima oară la aceeaşi dată.

4 iulie a fost şi data lansării multor filme de acţiune, cum este Spider-Man (200 4), Transformers: Dark of the Moon (2011), Man in Black (1997), Despicable Me 2 (2013), Transformers (2007), War of the Worlds (2005).

Latura patriotică a zilei de 4 iulie apare într-o formă sau alta în The Patriot, a lui Mel Gibson, în miniseria TV John Adams, cu Paul Giamatti, în The Crossing (2000, Robert Harmon, cu Jeff Daniels), despre vestita traversare a râului Delaware de către George Washington sau în musicalul 1776, produs în 1972, regia Peter Hunt, cu William Daniels, Howard Da Silva şi Ken Howard în rolurile princiăpale.