Opera Română din Timișoara va prezenta mâine, 10 noiembrie, de la ora 11,00, la Teatrul „Traian Grozăvescu” din Lugoj, spectacolul pentru copii (în vârstă de peste 3 ani) „Hänsel și Gretel”, realizat pe acordurile compozitorului german Engelbert Humperdinck (1854 – 1921), libretul fiind scris de sora lui Adelheid Wette, autor, compozitor și folclorist născut în Germania patru ani mai târziu. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1893, la Teatrul din Weimar, sub bagheta lui Richard Strauss, prietenul compozitorului, care era bolnav la acel moment. Opera a avut un succes instantaneu, doar în primul an după premieră fiind prezentată în zeci de teatre germane.

Când în iarna anului 1889, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său, Engelbert Humperdink, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen, komm tanz mit mir” („Frățioare, vino să dansezi cu mine”), un text pe care îl adaptase liber, din basmul „Hänsel și Gretel”, pentru spectacolul de sărbători al familiei, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii, apoi într-o adevărată operă de basm, pentru mari și mici.

Adelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii, cu acelea populare, adoptate literal, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi, dintr-o colecție pentru copii, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”, la fel de simple și de frumoase, a îmbrăcat libretul, imaginat de sora lui, într-o muzică deliberat copilăroasă, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum, un spectacol inconfundabil, catalogat de inspiratul Oskar Bie, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. 

Inspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste, fiind populată de îngeri și santinele, de Omul de nisip și Zâna Rouă, care veghează protector și prietenos asupra lor.

În așteptarea părinților, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure, Hänsel și Gretel se joacă și dansează, cu gândul la ulciorul cu lapte, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă, mama îi dojenește și plină de supărare, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată (în loc să îi trimită la moarte, așa cum se întâmplă în basmul Fraților Grimm), pentru a nu mai petrece pagube în casă. Copiii se pierd în ea, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere?

Cea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri, Hänsel și Gretel, în călătoria lor prin pădurea fermecată!

Regia artistică: MARINA EMANDI TIRON                                      

Scenografia: DUMITRU POPESCU                                     

Coregrafia: HELLEN GANSER

Peter (tată) RĂZVAN GROZĂVESCU

Gertrud (mama) DIANA CHIRILĂ 

Hänsel LAURA MĂRGINEAN

 Gretel DAIANA VINARS 

Vrăjitoarea ANA MARIA STĂNOIA

Piticul GEORGIANA NECȘA (debut)

Zâna ILDIKO HADAR

Muzica înregistrată (din anul 2003): Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara.

Conducerea muzicală: LADISLAU ROOTH.

Ansamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara.

P.M.