Agora News

La nivel mondial, 35% dintre angajați sunt susceptibili să renunțe la locul de muncă actual în următoarele 12 luni. Aceasta este concluzia studiului „Work Reimagined Survey”, desfășurat de EY (Ernst & Young, una dintre cele mai mari companii de consultanță financiară și audit din lume) pe parcursul primelor nouă luni ale anului în curs. Anul trecut, procentul de posibili demisionari era, tot la nivel global, de doar 18%, potrivit Societății pentru Managementul Resurselor Umane.

Cele mai importante trei motive pentru depunerea demisiei sunt: salarizarea, bunăstarea și flexibilitatea, factori ce conduc la tensiuni la locul de muncă. Unii angajați pleacă de la job la prima supărare ori la prima ofertă mai bună din partea concurenței.

Din totalul persoanelor dispuse să părăsească voluntar o companie, cei mai predispuși să demisioneze sunt membrii așa-numitelor generații Z (38%) și Millennials (37%), aflați aproape la egalitate ca procent.

În contextul unei populații în continuă îmbătrânire, al unui deficit tot mai accentuat al forței de muncă și al unui procent ridicat de posibili angajați pregătiți să-și părăsească oricând locul de muncă curent, atragerea și păstrarea talentelor reprezintă, la nivel global, principala preocupare a angajatorilor. S-ar putea spune că este chiar o bătaie de cap și, oarecum, o provocare, deoarece procesul de recrutare trebuie reluat (îndesit) din nou și din nou, iar costurile de recrutare se adună.

Dar acestea sunt doar două din efectele secundare al unui număr mare de demisii într-o companie. Noii angajați sunt mai puțin eficienți decât vechiul personal, ei începând să aducă beneficii doar după o perioadă destul de lungă de timp de la angajare. Deci, productivitatea scade și, la rândul său, profitabilitatea companiei se micșorează.

Valul de demisii împreună cu productivitatea scăzută fac ca moralul angajaților să scadă, iar oamenii pleacă din nou. Uneori, demisia unei persoane cheie poate conduce și la demisia altor membri ai personalului, mânați de diferite motive.

Cu cât demisionarii sunt mai calificați și mai bine pregătiți, cu atât consecințele sunt mai neplăcute pentru angajatorii lor. Aceste pierderi pot ajunge și la milioane de euro într-un an, în funcție de domeniul de activitate și dimensiunea companiei.

Plecarea dintr-o firmă a unor muncitori necalificați sau a altor angajați fără studii universitare poate produce pagube financiare egale cu salariul lor brut pe doi ani. Dar, dacă pleacă „inteligența”, adică cei care activează în industriile creative și a căror muncă aduce angajatorului valoare adăugată mare, pierderile financiare pot fi egale cu salariul lor brut pe o perioadă de până la cinci ani.

Rezumând, o companie cu un număr mare de demisii (cărora li se adaugă plecările în pensie, în străinătate sau într-un alt domeniu de activitate) este una cu mai puțin succes.

Foarte mulți manageri pot fi auziți plângându-se: „Caut, dar nu găsesc să angajez!”. Ținând cont de eforturile prezentate anterior, făcute în scopul de a recruta personal nou, stimularea angajaților, prin diferite metode, pentru a rămâne la locul lor actual de muncă este o idee mult mai bună.