Împreună modelăm societatea contemporană românească!
Minunea Învierii lui Hristos să dăinuie în sufletele noastre și să ne dăruiască cele patru taine divine: credință, iubire, speranță și încredere! Vă dorim sărbători pascale minunate alături de cei dragi și să vă bucurați împreună de tot ceea ce este fumos în jur! Redacția […]
Actualități Eveniment Internațional Local Național Ortodoxie ReligieMinunea Învierii lui Hristos să dăinuie în sufletele noastre și să ne dăruiască cele patru taine divine: credință, iubire, speranță și încredere!


Vă dorim sărbători pascale minunate alături de cei dragi și să vă bucurați împreună de tot ceea ce este fumos în jur!
Redacția Agora News
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în anul 2009, continuă și cu prilejul sărbătorilor pascale ortodoxe din această primăvară. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim la București în seara zilei de Sâmbăta Mare (15 […]
Actualități Catolicism Eveniment Internațional Local Național Ortodoxie ReligieTradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în anul 2009, continuă și cu prilejul sărbătorilor pascale ortodoxe din această primăvară.
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim la București în seara zilei de Sâmbăta Mare (15 aprilie a.c.), de către părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Ca de obicei, aceasta va fi oferită delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional „Otopeni”, pe la ora 18,30. Ulterior, centrele eparhiale, prin intermediul protopopiatelor, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii.
O delegație a Mitropoliei Banatului, formată din reprezentanți ai Arhiepiscopiei Timișoarei și Arhiepiscopiei Aradului se va afla pe Aeroportul Internaţional „Otopeni”, pentru a prelua Lumina Sfântă. De aici, ei vor reveni cu câte un avion special la Timișoara și Arad, unde vor ajunge în jurul orelor 20,30. De pe cele două aeroporturi internaționale, Lumina Sfântă se va îndrepta spre Catedrala Mitropolitană a Banatului și, respectiv, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, unde va fi preluată de Î.P.S. Mitropolit Ioan și, respectiv, de P.S. Episcop Timotei. Cei doi ierarhi o vor oferi tuturor preoților și diaconilor prezenți în fața fiecărei catedrale, iar între cei sosiți la Timișoara se vor afla și reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului. Astfel Lumina Sfântă va ajunge în toate parohiile timișene, cărășene și arădene, iar la miezul nopții, credincioșii ortodocși din județele Arad, Caraș-Severin și Timiș vor intra în posesia Luminii de la Ierusalim și o vor putea duce acasă, spre a se bucura de ea împreună cu întreaga familie.
De menționat că în ultimii ani, credincioșii ortodocși români din Banatul sârbesc au primit și ei Sfânta Lumină de la Ierusalim prin intermediul reprezentanților Mitropoliei Banatului și este foarte probabil că și de această dată se va întâmpla la fel.

În aceeași seară a Sâmbetei Mari, pe Colina Bucuriei (Dealul Patriarhiei/ Dealul Mitropoliei, unde își au sediul Patriarhia Română și Palatul Patriarhal, n.a.) între orele 19,00 și 20,30, se va desfășura ceremonia primirii Sfintei Lumini în Catedrala Patriarhală, după cum aflăm din comunicatul emis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Una din cele mai vechi consemnări documentare a apariției Sfintei Lumini la Ierusalim datează din anul 617 d.H., după ce acesta a fost cucerit de perși.
Aprinderea Sfintei Lumini sau„minunea minunilor” datează de circa 1.700 de ani
Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini constituie chiar și în zilele noastre un eveniment religios de maximă importanţă pentru Biserica Ortodoxă, ce se petrece anual numai în Sâmbăta Mare, în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Este considerată drept „minunea minunilor” de către Prea Fericitul Părinte Irineu I, Patriarh de Ierusalim între anii 2001 și 2005. Este o dovadă evidentă a dreptei credințe și a realității Învierii lui Iisus Hristos.

Ceremonialul cuprinde anumite etape ce fac parte dintr-un tipic neschimbat din secolul al XV-lea. După slujba Prohodului Domnului oficiată în seara de Vinerea Mare, trei persoane – un polițist arab, unul turc și un reprezentant al statului Israel – controlează minuțios Mormântul Domnului, situat în partea de Vest a Bisericii Sfântului Mormânt, în mijlocul rotondei. (Sub centrul acestei cupole se găsește „cuvuclionul”, cu forma unui mormânt ebraic vechi.) Ei sunt foarte atenți ca niciunul din obiectele aflate în interiorul Mormântului să nu conțină vreo sursă de foc.

De asemenea, cei trei verifică piatra Sfântului Mormânt și îl controlează pe ierarhul grec care presară vată pe Mormântul Sfânt, să nu aibă asupra sa surse de foc pe care să le lase în Mormânt. Ulterior, toate candelele și toate luminile sunt stinse, iar ușa Sfântului Mormânt, cel mai important loc de pelerinaj al creștinătății, este pecetluită cu două benzi de pânză albă, cu ceară curată și cu sigilii în forma literei „X”.
Patriarhul de Ierusalim intră în Biserica Sfântului Mormânt în după amiaza zilei de Sâmbăta Mare, între orele 12,30, şi 14,30; acesta începe tradiţionala procesiune la care mai participă un sobor de ierarhi, preoți și credincioși și care implică înconjurarea de trei ori a Sfântului Mormânt, de formă dreptunghiulară și împărțit în două încăperi, prima fiind vestibulul, iar cea de-a doua, camera propriu-zisă a Mormântului. Vestibulul mai poartă numele de „Paraclisul Îngerului” și face trimitere la vestea cea mare pe care Îngerul Domnului a dat-o, în dimineața Învierii, femeilor sfinte. În centrul vestibulului poate fi văzut un fragment din stânca Mormântului lui Iisus, care a fost inițial mormântul lui Iosif din Arimateea. Legătura dintre vestibul și camera propriu-zisă a Mormântului se face printr-o portiță îngustă și joasă.

În partea dreaptă a camerei propriu-zise este situată Stânca ce a servit drept pat funerar, de vineri seara până în zorii zilei de duminică, pentru Trupul Mântuitorului. Patru rânduri de candele și 12 sfeșnice uriașe se află la intrarea în Sfântul Mormânt. Rândul de sus al candelelor aparține catolicilor, următoarele două rânduri – grecilor, iar cel de jos – armenilor ortodocși. Sfeșnicele, precum și instrumentele de stins lumina care se sprijină de ele sunt tot coproprietate (a celor trei comunități principale). La fel și candelele din interiorul Mormântului, celor trei comunități amintite anterior adăugându-li-se în acest caz, și ortodocșii copți (locuitorii creștini ai Egiptului).
Toate cele trei comunități principale țin slujba de Înviere la piatra din mijlocul vestibulului, mai întâi grecii, apoi armenii și la sfârșit, catolicii.
Candela „neadormită” a fost aprinsă pentru întâia oară în anul 326
Ulterior, se desigilează Mormântul, iar schevofilaxul (un cleric care are în grija sa obiectele și veșmintele liturgice) duce înăuntrul lui candela (sau sfeșnicul) „neadormită” stinsă, care urmează să se aprindă de la Sfânta Lumină.

Candela „neadormită” a fost aprinsă pentru prima dată în anul 326, an în care a fost descoperit Mormântul lui Hristos, în timpul săpăturilor făcute la ordinul Împărătesei Elena. Timp de 1.700 de ani ea a ars încontinuu. Aceasta se stinge o singură dată pe an, în dimineața Sâmbetei Mari, spre a se aprinde ceva mai târziu de la Sfânta Lumină. „Cronica Egeriei”, o ascetă originară din Spania care între 381 și 384 a vizitat Sfântul Mormânt, vorbește pentru cea dintâia oară despre candela „neadormită”.
„O flacără mare albastru-deschis care zboară”
În continuare, Patriarhul se dezbracă de veşmintele arhiereşti, pentru a arăta smerenie şi evlavie faţă de Iisus Hristos, şi rămâne îmbrăcat numai cu un stihar alb. După ce ia patru mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, ce simbolizează numărul anilor trăiți de Iisus pe pământ, Patriarhul intră în Mormânt. Împreună cu el intră şi reprezentantul armenilor, îmbrăcat tot într-o simplă cămașă, care are dreptul să stea în încăperea de dinaintea încăperii cu Sfântul Mormânt, de unde îl urmăreşte pe Patriarh.

Înăuntrul Mormântului propriu-zis, Patriarhul citeşte în genunchi rugăciunea specială şi îl roagă pe Iisus Hristos să dăruiască Lumina Sfântă, ca binecuvântare şi sfinţire pentru oameni. Apoi, la circa 20 de minute după rostirea rugăciunii consacrate transmise de-a lungul veacurilor, uneori imediat la finalul acesteia, potrivit Patriarhului Diodor I, alteori și în timpul citirii sale, după cum afirma Prea Fericitul Patriarh Irineu I, Lumina Sfântă iese din placa Sfântului Mormânt, mai exact din mijlocul acesteia. Același ierarh o descrie ca pe „o lumină albastru-deschis”, ca pe „o flacără mare albastru-deschis care zboară” şi de la care se umple tot Mormântul.
„Nu se poate descrie în cuvinte omenești”
… relata Diodor I, care a fost Patriarh de Ierusalim între 1981 și 2000 și care a participat vreme de 63 de ani neîntrerupți la ceremonia Sfintei Lumini. „Din miezul pietrei pe care a stat Trupul lui Hristos o Lumină nedefinită iese înspre afară. De obicei are o nuanță albastru-deschis, dar culoarea se poate schimba și poate să ia multe nuanțe diferite. Lumina iese din piatră ca și cum ar ieși dintr-un lac. Placa Mormântului arată de parcă ar fi acoperită cu un nor umed, dar este Lumină”, descria Prea Fericitul Diodor I, care a ajuns la Ierusalim pe când avea 15 ani, în 1939.

Pelerini aflați în Biserică au văzut Lumina drept o scânteie de fulger care coboară în zig-zag prin cupola mare a Sfântului Mormânt și aprinde vata presărată deasupra lespezii.
Alte relatări vorbesc despre niște misterioase forme luminoase, mai mari sau mai mici, de obicei alb-albăstrii, sau niște sfere galben-portocalii, oride smarald, care fie se plimbă, fie plutesc ușor printre pelerini, le „mângâie” creștetul și le aprind, unora, legăturile de lumânări.
Uneori aceste lumini aprind candelele din anticamera Sfântului Mormânt sau pe cele de la intrarea în Baldachin sau candele din alte locuri ale bisericii.

Formele luminoase au mai fost descrise ca: fulgere, fulgerări, scăpărări sau benzi de lumină alb-albăstrie, sfere luminoase, dar și drept „râuri de foc” ce ies din Sfântul Mormânt și șerpuiesc printre pelerini, fără să-i ardă, ci aprinzându-le doar lumânările.
„Această Lumină se comportă diferit de la an la an. Uneori acoperă numai placa de pe Mormânt, în timp ce alte ori umple de Lumină întreg Baldachinul, încât oamenii care stau în afara Mormântului și privesc înăuntru văd cum este plin de Lumină. (…) Lumina are o compoziție diferită de cea a unei lumini obișnuite ce arde într-o candelă. Într-un anumit loc, Lumina se ridică în sus și formează un stâlp, a cărui flacără are o natură diferită, astfel încât îmi este cu putință să aprind lumânările mele de la ea.” În acest mod descria Prea Fericitul Diodor I minunea Sfintei Lumini, care este „ceva ca o taină dumnezeiască” și legat de care „pentru mine nu se pune întrebarea dacă eu cred în minune sau nu. Știu că ea este adevărată!”
Focul care nu produce arsuri
Odată înălțate, cele patru mănunchiuri a câte 33 de lumănări „se aprind de îndată de la flacăra albastru deschis care zboară și care se răspândește prin văzduh”. La scurt timp, „flacăra ia culoarea galbenă a flăcării obișnuite”, conform descrierii făcute de Prea Fericitul Patriarh Irineu I. Înaltul demnitar ortodox a mai afirmat că niciodată Lumina Sfântă nu a ars vreun fir de păr din barba sa, confirmând astfel spusele Prea Fericitului Diodor I.
În acelaşi timp, Lumina aprinde şi candela „neadormită” aflată în interiorul Mormântului Sfânt.
Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de focul care timp de câteva minute nu produce arsuri, fapt confirmat de Prea Fericitul Irineu I. Apoi pune vata în două cupe cu găuri, confecționate din aur, pe care le dă diaconilor. Aceștia duc o cupă în Sfântul Altar, iar pe a doua cupă, la Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Ceremonia se împlineşte cu ieşirea Patriarhului de Ierusalim din Sfântul Mormânt, acesta împărţind-o mai întâi Patriarhului Armeniei, apoi Patriarhului copților și în final, în timp ce strigă de trei ori: „Veniți de luați Lumină!”, miilor de pelerini care așteaptă în fața Bisericii Sfântului Mormânt și care într-un singur glas rostesc: „Hristos a înviat”.
Biserica de la Ierusalim și domnitorii români

Biserica Sfântului Mormânt a fost construită la porunca împăraților Constantin și Elena, mama sa, în anul 335, pe locul unui templu păgân ridicat pe Golgota, loc sacru venerat de creștini, din ordinele împăratului Adrian. De-a lungul secolelor, Biserica a fost dărâmată și reconstruită de mai multe ori, în funcție de stăpânitorii succesivi ai Ierusalimului. Perși, egipteni, incendii, cutremure, războaie, trecerea timpului nu au putut însă nimici complet Biserica Sfântului Mormânt, ci doar i-au pricinuit vremelnice stricăciuni, îndreptate inclusiv prin dărnicia unor domnitori români, între care: Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și Mihai Viteazul, din partea Țării Românești, ori Alexandru Lăpușneanu, Petru Șchiopu și Ieremia Movilă, din partea Moldovei.
Istoria o numește fie Biserica Sfântului Mormânt, fie Biserica Învierii. Primul nume se datorează faptului că a fost ridicată pe locul unde Iisus Hristos a fost răstignit și mai apoi îngropat într-un mormânt din piatră. Cel de-al doilea amintește de faptul ridicării Mântuitorului dintre morți; indiferent de nume, ea este un loc sacru venerat nu doar de credinicioșii ortodocși, ci și de cei aparținând altor culte. Biserica se găsește în cartierul creștin al Orașului Vechi al Ierusalimului.
O parte toamnă, o parte primăvară!
Actualități Fotografia zilei Local
Vremea rămâne în general instabilă și continuă să se răcească ușor și astăzi, 15 aprilie, valorile termice situându-se puțin sub cele normale pentru această perioadă a anului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 19 grade Celsius, iar cele minime între 2 grade în […]
Actualități Local Prognoza meteo
Vremea rămâne în general instabilă și continuă să se răcească ușor și astăzi, 15 aprilie, valorile termice situându-se puțin sub cele normale pentru această perioadă a anului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 19 grade Celsius, iar cele minime între 2 grade în depresiuni și 11 grade Celsius la deal. Cerul va fi temporar noros în timpul zilei. În zonele montane, la altitudini mari, se vor semnala trecător precipitații mixte. Viteza vântului va varia de la slab la moderat, cu intensificări locale în prima parte a intervalului. Noaptea cerul va fi variabil și este posibil ca izolat să plouă slab. În zonele joase, se va semnala ceață în timpul nopții, ne informează www.radiotimisoara.ro.
Banca Națională a României nu a comunicat azi cotațiile leului, respectiv ale principalelor valute, întrucât ziua de 14 aprilie a.c. (Vinerea Mare) a fost liberă prin lege, deci a fost o zi nebancară. Același lucru (zi liberă în mod legal) este valabil și pentru 17 […]
Actualități Curs valutar Local
Banca Națională a României nu a comunicat azi cotațiile leului, respectiv ale principalelor valute, întrucât ziua de 14 aprilie a.c. (Vinerea Mare) a fost liberă prin lege, deci a fost o zi nebancară. Același lucru (zi liberă în mod legal) este valabil și pentru 17 aprilie a.c., Lunea Paștelui, care, de asemenea, este o zi nebancară, iar BNR nu va comunica nici în această zi cursul valutar. Pentru Lunea Paștelui, la fel ca și pentru Vinerea Mare, sunt în vigoare cotațiile comunicate joi, 13 aprilie.
În acea zi, BNR a publicat un curs de referință de 4,9432 lei pentru un euro și de 4,4844 lei pentru un dolar american. Aurul a fost cotat cu 292,1414 lei pentru un gram, în scădere cu 0,1360 de unități.
Așadar, iată care este valoarea principalelor valute comunicată astăzi, 13 aprilie a.c., conform www.cursbnr.ro.:
Cursul BNR este comunicat de către Banca Națională a României în fiecare zi bancară, în jurul orei 13:00. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.
Sărbătorile pascale ortodoxe aduc modificări și în orarul de funcționare al mijloacelor aparținând Societății de Transport Public Timișoara. Astfel, în Vinerea Mare, adică azi, 14 aprilie a.c., toate tramvaiele, troleibuzele, autobuzele, cursele expres și cele metropolitane circulă după orarul de duminică. Mijloacele de transport […]
Actualități Local SocialSărbătorile pascale ortodoxe aduc modificări și în orarul de funcționare al mijloacelor aparținând Societății de Transport Public Timișoara.
Astfel, în Vinerea Mare, adică azi, 14 aprilie a.c., toate tramvaiele, troleibuzele, autobuzele, cursele expres și cele metropolitane circulă după orarul de duminică. Mijloacele de transport public vor circula după același orar și în Lunea Paștelui, (17 aprilie a.c.). În Sâmbăta Mare și în Duminica Sfintelor Paști orarul de funcționare va fi cel corespunzător zilelor obișnuite de sâmbătă și duminică. „Colegii noștri vor reveni marți (în a treia zi de Paști, n.a.) la lucru, la fel ca în orice zi lucrătoare”, aflăm de la dispecerul de serviciu din cadrul STPT.

De asemenea, în noaptea de Înviere (15/ 16 aprilie 2023) se prelungesc orarele câtorva mijloace de transport, aflăm de pe pagina de Facebook a STPT. Astfel:
Programul de circulaţie al mijloacelor STPT va fi prelungit până la ora 3,30, cu pauză pe perioada slujbei religioase, între orele 24,00 și 1,00/ 1,30, când acestea vor staţiona la capetele de linie.
Totodată, în perioada 14 – 17.04.2023 punctele de vânzare aparținând STPT vor fi închise, cu excepţia celor din Piaţa 700, Spitalul Judeţean şi Calea Lipovei. Acestea vor funcţiona în intervalul orar 8,00 – 16,00 în 14.04. și, respectiv, 15.04.2023.
N.Ș.
Comparativ cu ziua precedentă, astăzi leul a continuat să piardă teren față de majoritatea principalelor valute, iar aurul s-a ieftinit. Leul s-a depreciat față de euro cu 0,0051 de unități, iar față de dolarul american s-a apreciat cu 0,0352 de unități. În ceea ce privește raportarea la […]
Actualități Curs valutar Local Național
Comparativ cu ziua precedentă, astăzi leul a continuat să piardă teren față de majoritatea principalelor valute, iar aurul s-a ieftinit. Leul s-a depreciat față de euro cu 0,0051 de unități, iar față de dolarul american s-a apreciat cu 0,0352 de unități. În ceea ce privește raportarea la francul elvețian, leul a scăzut față de acesta cu 0,0291 de unități. Leul s-a depreciat și față de lira sterlină, cu 0,0026 de unități.
Pe 13 aprilie, BNR a publicat un curs de referință de 4,9432 lei pentru un euro și de 4,4844 lei pentru un dolar american. Aurul a fost cotat cu 292,1414 lei pentru un gram, în scădere cu 0,1360 de unități.
Așadar, iată care este valoarea principalelor valute comunicată astăzi, 13 aprilie a.c., conform www.cursbnr.ro.:
Cursul BNR este comunicat de către Banca Națională a României în fiecare zi bancară, în jurul orei 13:00. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.
Astăzi, vremea se încălzește ușor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 și 21 de grade Celsius, iar minimele între 4 și 10 grade Celsius, mai ridicate la deal, unde pot ajunge și până la 13 grade Celsius. Cerul va fi variabil ziua și se […]
Actualități Local Prognoza meteo
Astăzi, vremea se încălzește ușor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 și 21 de grade Celsius, iar minimele între 4 și 10 grade Celsius, mai ridicate la deal, unde pot ajunge și până la 13 grade Celsius. Cerul va fi variabil ziua și se va înnora treptat, astfel că noaptea, mai ales în Vestul Banatului, vor cădea ploi. Vântul va sufla de la slab la moderat, noaptea intensificându-se în Sudul Banatului și în zona de munte a Carașului,unde rafalele vor putea atinge viteze de 50 – 60 km/ h.
Mâine, 14 aprilie, vremea va deveni în general instabilă și se va răci ușor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 și 18 grade Celsius, iar cele minime între 1 grad în depresiuni și 7 grade Celsius la deal. Cerul va fi temporar noros, cu nori accentuați. În cursul zilei va ploua în averse pe arii relativ extinse, cu posibilitatea de a se produce descărcări electrice. Pe spații restrânse cantitățile cumulate de apă vor depăși 15,20 l/ mp. În zonele montane, la altitudini mari, vor cădea precipitații mixte. Viteza vântului va varia de la slab la moderat, cu intensificări locale în prima parte a intervalului, putând să ajungă la 50 – 60 km/ h, mai puternice la munte, ne informează www.radiotimisoara.ro.
Patriarhia Română și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel și ministrul Marius-Constantin Budăi au semnat un protocol de colaborare. ˶Cele două instituții cu largă și profundă implicare socială își doresc continuarea și intensificarea cooperării în domeniul social, atât în ceea […]
Actualități Local Religie SocialPatriarhia Română și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel și ministrul Marius-Constantin Budăi au semnat un protocol de colaborare. ˶Cele două instituții cu largă și profundă implicare socială își doresc continuarea și intensificarea cooperării în domeniul social, atât în ceea ce privește îngrijirea de lungă durată, cât și celelalte programe și proiecte sociale care vizează toate categoriile sociale dezavantajate, sprijinite de cele aproximativ 800 de instituții și servicii sociale ale Bisericii Ortodoxe Române˝, se precizează în comunicatul dat de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Cele mai importante puncte ale acestui protocol de cooperare, semnat pe 11 aprilie a.c., în contextul Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice, se referă la: identificarea priorităţilor la nivel local, județean și regional din domeniul asistenței sociale și includerea acestora în mecanismul național privind incluziunea socială; facilitarea accesului BOR la lucrările, structurile consultative și grupurile de lucru în domeniul social; sprijinirea reciprocă în ceea ce privește dezvoltarea rețelei naționale de servicii sociale furnizate la nivelul eparhiilor BOR.
Biserica Ortodoxă Română Ministerul Muncii și Solidarității Sociale vor desfășura proiecte comune în domeniul asistenței sociale, cu implicarea clericilor în consiliile comunitare consultative pentru identificarea și soluționarea problemelor cu care se confruntă persoanele aflate într-o situație de vulnerabilitate, alături de parteneri sociali, precum: Unitatea Teritorial-Administrativă, DGASPC și alte organizații. Cele două instituții vor coopera în ceea ce privește: promovarea acțiunilor și măsurilor din domeniul asistenței sociale în cadrul comunităților locale; promovarea dialogului social și realizarea schimbului de informații relevante între cele două instituții din perspectiva colaborării în domeniul asistenței sociale; elaborarea documentelor comune în domeniul asistenței sociale, cu scopul de a realiza proiectele și inițiativele comune.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va informa BOR cu privire la oportunitățile de finanțare puse la dispoziţie de MMSS sau din fondurile europene, în vederea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale. De asemenea, ministerul va facilita accesul BOR la lucrările Comisiei naționale privind incluziunea socială, precum şi la lucrările altor structuri consultative/ grupuri de lucru din domeniul social care implică participarea societăţii civile.

Totodată, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va oferi informațiile necesare privind numărul persoanelor din familiile vulnerabile care riscă sărăcia și excluziunea socială și care sunt eligibile ca beneficiari ai serviciilor sociale sau altora conexe (îngrijire, reabilitare a spațiului ambiental, recuperare etc) ce pot fi furnizate cu sprijinul sau prin structurile BOR.
De asemenea, MMSS va sprijini dezvoltarea rețelei naționale de servicii sociale furnizate la nivelul eparhiilor BOR, în concordanță cu prioritățile de dezvoltare identificate în strategiile naționale și strategiile şi planurile anuale de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel județean și local, prin oferirea de consultanță în procesul de acreditatare și licențiere, conform legii. Totodată, ministerul Muncii și Solidarității va sprijini demersurile Patriarhiei Române pentru valorificarea potenţialului specific al absolvenţilor Facultăţilor de Teologie Ortodoxă, Specializarea Teologie Ortodoxă și Asistență Socială, ca profesioniști în domeniul asistenței sociale.
În acest fel, se preconizează creșterea rolului jucat de Biserica Ortodoxă Română în ceea ce privește demersurile de incluziune socială a categoriilor defavorizate, de îngrijire de lungă durată și îmbătrânire activă, precum și în combaterea sărăciei.

Între cele mai recente activități de sprijinire a categoriilor sociale vulnerabile inițiate în cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei se numără campania filantropică ˶Lumină pentru copii˝, organizată de Parohia Giroc din Protopopiatul Timișoara I, la inițiativa preotului paroh Marius Șonea. În această a treia ediție a amplei acțiuni umanitare a girocenilor au fost pregătite peste 1.000 de pachete cu alimente, dulciuri și jucării, distribuite în Sâmbăta Floriilor unui număr de 561 de copii care provin din familii cu posibilități materiale reduse, fiecare copil primind câte două pachete. Fiind vorba despre o cantitate foarte mare, cadourile au fost transportate cu un tir și dăruite în parohiile: Giroc, Gottlob, Lovrin, Pesac, Variaș, Comloșu Mare, Ferendia, Clopodia, Jamu Mare, Stamora Germană, Otelec și Giulvăz.

În vinerea premergătoare Duminicii Floriilor, un număr de o sută de tineri provenind din familii cu posibilități materiale reduse au primit din partea Parohiei Dacia treninguri noi, de diferite culori și mărimi, pentru băieți și fete, cu vârsta cuprinsă între 8 și 14 ani. Aceeași Parohie Dacia a oferit, la începutul anului școlar, un număr de o sută de ghiozdane complet echipate cu rechizitele necesare, iar de Moș Nicolae a dăruit o sută de perechi de ghete noi, adecvate perioadei de iarnă. Pe lângă aceste gesturi, la parohia din Dacia, condusă de preotul Zaharia Pereș, în fiecare seară de joi se oferă gratuit lecții de matematică. La ele participă 15 -16 elevi care se descurcă mai greu la această disciplină și care doresc să țină pasul cu colegii lor.

Arhiepiscopia Aradului a desfășurat în Sâmbăta lui Lazăr o activitate social-filantropică pe parcursul căreia au fost ajutate mai multe persoane singure și cu vârstă înaintată din parohia Mădrigești, Protopopiatul Sebiș. Acestea au primit alimente de bază, cozonaci și dulciuri, procurate cu sprijinul unor credincioși din cadrul eparhiei arădene.

Anul trecut de Crăciun, Sectorul Social al Arhiepiscopiei Aradului a distribuit 150 de pachete cu alimente de bază, cozonaci și dulciuri unui număr egal de persoane luate în evidența Cantinei ˶Sfântul Ierarh Nicolae˝ și al Centrului de incluziune socială al eparhiei conduse de PS Timotei Seviciu. Ajutorul a fost posibil datorită contribuției structurilor filantropice aflate sub egida Arhiepiscopiei Aradului, dar și persoanelor particulare care au dorit să se implice în viața semenilor lor care fac parte din categorii sociale defavorizate.

La rândul lor, preoții și credincioșii din Episcopia Caransebeșului își amintesc de persoanele, tinere sau vârstnice, care fac parte din categoriile defavorizate la fiecare sărbătoare, dar nu numai atunci. Spre exemplu, 60 de copii din comunele Obreja, Glimboca, Băuțar, Zăvoi și satele aparținătoare, precum și 13 copii care frecventează Centrul de zi din satul Zăgujeni, comuna Constantin Daicoviciu, susținut de Episcopia Caransebeșului, au primit atât de necesarele ghiozdane, complet echipate pentru școală. 314 copii din Protopopiatul Caransebeș, se bucură de sprijinul material și emoțional, de consiliere și de ajutor la teme ce vin din partea specialiștilor din cadrul Episcopiei Caransebeșului.
Rezidenții Centrului de îngrijire pentru persoane vârstnice din localitatea Sacu au petrecut ziua de Mărțișor împreună cu copiii care își desfășoară activitățile la Așezământul de Servicii Sociale ˶Sfântul Vasile cel Mare˝ al instituției conduse de PS Lucian Mic.

Și nu în ultimul rând, se cuvin a fi menționate și frecventele campanii de donare de sânge organizate în diferitele parohii ale episcopiei cărășene, la care participă preoți, elevi seminariști, militari și alte categorii de tineri. În vârstă de 52 de ani, PS Episcop Lucian al Caransebeșului îi mobilizează prin exemplul personal atât pe laici, cât și pe clerici, să se implice în gestul de solidaritate care poate dărui viața bolnavilor care au nevoie de sânge spre a se vindeca.

Cum este imposibil să ne referim în rândurile de față la toate activitățile social-filantropice desfășurate de-a lungul anilor de instituția bisericească numită Mitropolia Banatului, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, menționăm o situație în care s-a implicat personal ierarhul bănățean, ÎPSS Mitropolit Ioan, situație survenită înaintea sărbătorii Sfintelor Paști.
Este vorba despre donația constând în 16 paturi speciale noi care au ajuns la Secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Reșița. Secția pentru nou-născuți avea o acută nevoie de asemenea dotare, cele existente fiind vechi și necorespunzătoare din punctul de vedere al standardelor de calitate. Același spital s-a mai bucurat de atenția Întâiului Stătător al Banatului, care a contribuit la repararea acoperișului unuia din pavilioanele amintitei unități medicale.

De asemenea, ne gândim la drama tinerilor Dănuț și Emanuel Linginari din Parohia Fârdea, a căror casă a fost mistuită aproape în întregime de flăcări chiar în dimineața ajunului Bunei Vestiri.

Proveniți dintr-o familie de oameni harnici și gospodari, cei doi tineri, în vârstă de 18 și 21 de ani, au rămas singuri pe lume, boli necruțătoare răpindu-le pe cei dragi. A trebuit să muncească în vacanțe și în timpul liber, pentru a se întreține, dar în același timp și-au văzut și de carte, obținând note bune la școală.
Din nefericire, incendiul virulent de care pomeneam anterior i-a lăsat fără un acoperiș deasupra capului, însă în atare situație Dănuț și Emanuel au primit sprijinul credincioșilor, al preotului paroh și al autorităților locale.
Analizând situația și constatând că vechea casă nu mai putea fi refăcută, cu toții s-au decis să dărâme ce mai rămăsese în picioare și să le construiască celor doi frați o nouă locuință.

Credincioși, dar și reprezentanți ai parohiilor din protopopiatele Lugoj și Făget au început demersurile pentru a strânge bani și/ sau materiale de construcție. Fundația noii case este acum turnată, dar mai sunt multe de făcut, până când ea va fi locuită. De aceea, orice ajutor este foarte bine venit!
Persoanele de contact pentru acest dramatic caz sunt preotul paroh Ieremici Bojidar și primărița din Fârdea, Violeta Rovena Dobrean. Donații pot fi făcute în contul: RO03INGB0000999913218659.
Apropiatele sărbători pascale conduc la modificarea programului în care publicul are acces în instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Timiș. Astfel, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” va fi închisă vineri, 14 aprilie, și luni, 17 aprilie. Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara va mai […]
Actualitatea culturală Actualități Agora in Weekend Agora Magazin Cultură Expoziții Local Spectacole Teatru Timp liber
Apropiatele sărbători pascale conduc la modificarea programului în care publicul are acces în instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Timiș.
Astfel, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” va fi închisă vineri, 14 aprilie, și luni, 17 aprilie.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara va mai prezenta în a doua jumătate a săptămânii în curs un singur spectacol. Este vorba despre „Screenman – Omul Ecran”, reprezentat astăzi, 13 aprilie, de la orele 18,00.
La Muzeul Național de Artă Timișoara, vineri, 14 aprilie, și duminică, 16 aprilie, vor fi zile nelucrătoare; instituția va reveni la program normal de vizite de miercuri, 19 aprilie 2023. Astăzi, 13 aprilie, mai pot fi vizionate:
Muzeului Național al Banatului va fi închis sâmbătă, 15 aprilie, și duminică, 16 aprilie. Până atunci, astăzi, 13 aprilie, și mâine, 14 aprilie, publicul iubitor de cultură poate vizita:

Muzeul Satului Bănățean Timișoara va fi închis doar luni, 17 aprilie, conform programului obișnuit. De astăzi, 13 aprilie, și până duminică, 16 aprilie, aici sunt deschise:
N.Ș.