Agora News

Credincioșii romano-catolici din întreaga lume vor sărbători Duminica Floriilor, numită și Duminica Patimii Domnului, cu o săptămână înaintea celor greco-catolici și a ortodocșilor, mai exact astăzi, 2 aprilie. Sărbătoare creștină fără o dată exactă, aceasta este întotdeauna comemorată în ultima duminică din Postul Mare, duminica dinaintea Paștelui și reprezintă începutul celei mai speciale săptămâni din an, Săptămâna Sfântă. Sărbătoarea Floriilor nu poate fi disociată de cea a Paştelui şi marchează intrarea în pregătirea liturgică pentru Moartea şi Învierea lui Isus din timpul Săptămânii Mari. O perioadă importantă a Săptămânii Sfinte este reprezentată de Triduumul Pascal, cele trei zile cuprinse în seara Miercurei Mari ( 5 aprilie) și seara Sâmbetei Mari (8 aprilie).

Triduumul Pascal este timpul central și cel mai sfânt al anului liturgic romano-catolic, timp în care sunt celebrate misterele centrale ale mântuirii: pătimirea, moartea şi învierea lui Cristos. Această perioadă a Săptămânii Sfinte își are originea în tradițiile Bisericii primare și este marcată prin post și abstinență, prin slujbe religioase cu un specific aparte ținute numai în catedrale și bisericile parohiale.  

Menționată pentru întâia oară spre sfârșitul secolului al IV-lea de Sfântul Epifanie de Salamina, Arhiepiscopul Ciprului, Duminica Floriilor a fost ținută la început doar de biserica creștină primară din Ierusalim, pentru ca ulterior sărbătoarea să se extindă în aproape întreaga Asie Mică și Egipt, iar mult mai apoi să ajungă și la Roma. La Constantinopole, această solemnitate s-a ținut de prin secolul al V-lea, împăratul și întreaga sa curte luând parte la procesiune.

Programul slujbelor în Duminica Floriilor

Și în Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, astăzi bisericile vor îmbrăca straie sărbătorești.

Domul din Piața Unirii, centru spiritual și cultural multietnic, unde slujbele religioase se țin în mai multe limbi (română, maghiară, germană, bulgară, croată, cehă și slovacă, latină, atunci când oficiază episcopul diecezan sau alți înalți prelați ai Bisericii Romano-Catolice), rămâne însă încă închis. Loc de pelerinaj construit în stil baroc între anii 1736 și 1774, acesta urmează să fie sfințit din nou, după aproape trei ani de lucrări de reabilitare, pe data de 22 aprilie a.c., în ajunul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, patronul și ocrotitorul acestuia. De la ora 10, Sfânta Liturghie Pontificală va fi celebrată de S.E.R. Miguel Maury Buendía, Nunțiu apostolic în România și Republica Moldova. Cu această ocazie, pentru a doua oară în ultimii 100 de ani, impozantul edificiu din Piața Unirii va arbora culorile papale.

Prima oară steagurile în auriu și alb au fluturat la Domul Romano-Catolic pe 28 august 1999, cu prilejul învestirii Msgn. Martin Roos în demnitatea de episcop diecezan de Timișoara. Tiara și cârja de ierarh i-au fost conferite (pe atunci) pro-vicarului episcopal Roos în același an, pe 24 iunie, de către Papa Ioan Paul al II-lea; prin aceste simboluri, Suveranul Pontif a recompensat aproape trei decenii de activitate merituoasă desfășurată de Martin Roos în slujba Bisericii Universale. Solemnitatea de consacrare a lui Roos ca episcop diecezan a fost concelebrată de S.E.R. Jean-Claude Périsset, Arhiepiscop și Nunțiu apostolic în România, E.S. Endre Gyulay, episcopul Diecezei de Seghed – Cenad (Ungaria) și E.S. Johannes Kreidler, episcopul Diecezei de Rottenburg – Stuttgart (Germania). În vârstă de 81 de ani, E.S. Martin Roos deține titlul de episcop emerit, titlu ce i-a fost conferit în august 2018, după ce a părăsit scaunul episcopal, și studiază istoria Diecezei în fruntea căreia s-a aflat timp de 19 ani.

Excelența Sa Pál József-Csaba, episcopul în funcție al Diecezei de Timișoara, va celebra Sfânta Liturghie la biserica din Iratoșu, județul Arad, cu începere de la ora 11,30. Sfântul Părinte Papa Francisc l-a numit ca episcop de Timișoara pe preotul Pál József-Csaba, pe atunci canonic, arhidiacon și paroh, pe data de 16 mai 2018.

Primul edificiu al acesteia, cel din 1866, a fost dărâmat șapte decenii mai târziu, întrucât devenise neîncăpător pentru numărul mare de enoriași; reconstruit în stil baroc în 1937 și dispunând de o orgă, a fost sfințit în același an de episcopul dr. Augustin Pacha și a primit hramul Sfinții Îngeri Păzitori. Interiorul sfântului lăcaș din această comună de frontieră, aflată la puțin mai mult de 20 de kilometri de Arad, a fost finisat abia în anul 1940.

Continuând activitatea unui lung șir de preoți, începând din 1 septembrie 2022, paroh al bisericii romano-catolice din Iratoșu a fost numit, printr-un ordin al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, preotul László Bakó, fost secretar episcopal.

La Biserica „Millenium” (Piața Romanilor, cartierul Fabric), construită în perioada 1896 – 1901 și considerată cea mai mare biserică romano-catolică din Timișoara, programul religios va începe la ora 9,30. Sfânta Liturghie în limba română, concelebrată de preoții Dumitru Daniel și Váncsa Csaba-Tibor,  va fi urmată peste două ore de cea în limba maghiară, iar de la ora 18, de Sfânta Liturghie în limba italiană.

Filială aferentă Bisericii „Millenium”, biserica din Ghiroda va găzdui, de la ora 17, Sfânta Liturghie celebrată în limbile maghiară și română de preotul Csaba Váncsa.

În biserica parohială din Caransebeș, Sfânta Liturghie va fi celebrată de la ora 10, în limbile română și germană, de preotul Marin Matieș. Consacrată de baronul Adalbert von Falkeinstein, episcop de Cenad, Neprihănitei Zămisliri a Sfintei Fecioare Maria, aceasta a fost construită în stil baroc între 1723 și 1733, ca nouă biserică a manăstirii franciscane. Lăcașul de cult adăpostește o deosebită Cale a Sfintei Cruci lucrată în teracotă, valoroase picturi în ulei pe pânză, cât și frumoase sculpturi în lemn.

Semnificația religioasă a sărbătorii

„Duminica Patimii Domnului comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11,1–11, Matei 21:1–11, Luca 19,28–44, Ioan 12,12–19): intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic.”, precizează preotul Váncsa Csaba-Tibor, de la Biserica „Millenium”.

Prin urmare, sărbătoarea Floriilor evocă în esenţă „evenimentul intrării mesianice a lui Isus Cristos în Ierusalim. Înconjurat şi aclamat de apostoli, de ucenici şi de o mare parte a populaţiei ca Mesia Cel Aşteptat, Isus intră în Ierusalim călare pe un asin, aducând un mesaj de abatere de la calea corupţiei şi abuzurilor şi de convertire la calea respectării Legii lui Dumnezeu”.

Potrivit prezentării făcute de preotul Váncsa Csaba, Duminica Floriilor este asemenea „unei porți de intrare în Săptămâna Sfântă şi uneşte intrarea solemnă a lui Cristos în Ierusalim şi vestirea Pătimirii Mântuitorului”. Pentru credincioşii catolici, participarea la procesiunea şi la Sfânta Liturghie din această duminică este „un prilej de mărturisire publică a credinţei şi de unitate cu toţii creştinii catolici din România şi din lumea întreagă”.

Elemente din ritualul romano-catolic de Florii

Credincioşii romano-catolici încep celebrarea acestei sărbători prin sfințirea, în România, a mâțișorilor (flori de salcie)  sau, în alte țări, a ramurilor de măslin, de finic ori de palmier, care în unele cazuri pot fi înlocuite chiar cu flori. Aceste plante simbolizează ramurile de finic pe care le purtau oamenii care Îl așteptau pe Isus la Intrarea Sa în Ierusalim și care strigau „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! ”.

După acest moment, conform unei vechi tradiții păstrate și perpetuate în parohiile romano-catolice din România, credincioși și fețe bisericești pornesc împreună într-o procesiune în care poartă în mână ramurile sfințite. La întoarcerea din procesiune, preotul bate de trei ori în uşa bisericii, care simbolizează poarta Paradisului, închisă după alungarea lui Adam şi a Evei. Uşa bisericii este deschisă pentru credincioşi, la fel cum a fost redeschisă şi poarta Paradisului prin moartea pe cruce a lui Isus Cristos.

În funcție de tradiția locală, ramurile de salcie, palmier sau măslin aduse de credincioşi sunt binecuvântate în biserică sau în afara acesteia, iar mai apoi sunt arse. Cenuşa respectivă va fi întrebuințată în anul următor, cu prilejul celebrării de „Miercurea Cenuşii”, care marchează începutul Postului Mare la romano-catolici. În această solemnă zi, preoții o presară pe frunțile credincioșilor, în semn de pocăință și ca angajament că vor păstra postul cu rigurozitate.

În România, multe obiceiuri din Duminica Floriilor ale romano-catolicilor sunt asemănătoare cu cele ale ortodocșilor.

La sate, spre exemplu, mormintele răposaților trebuie curățate pentru această mare sărbătoare, iar de cruci se atârnă crenguțe de salcie sfințite de preoți. Ramuri similare sunt duse și acasă și păstrate într-un loc curat, cel mai adesea lângă o icoană.

Sursa foto: Internet