Agora News

Ziua de mâine, 29 octombrie, va fi cea mai lungă din an pentru români (la fel ca și pentru alte 75 de popoare care trăiesc pe continentele european și nord-american), întrucât vom da ceasurile înapoi cu o oră. Aceasta înseamnă că, prin trecerea la ora oficială de iarnă, în timpul nopții de 28/ 29 octombrie ora 4,00 a.m. va deveni ora 3,00 a.m. și vom dormi cu o oră în plus. Ora oficială de iarnă este folosită în România din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când vom reveni la ora oficială de vară, care durează până în ultima duminică a lunii octombrie, dar nu toate ţările își schimbă ora în aceeaşi lună și nici pentru aceeași perioadă de timp.

Orarul de vară a fost introdus în secolul al XX-lea de mai multe țări europene, între care și țara noastră (în 1932), cu scopul de a economisi energia electrică și a permite cetățenilor să se bucure pentru mai mult timp de lumina naturală a Soarelui, măsura dovedindu-se deosebit de avantajoasă pentru lucrătorii din agricultură.

În 1784, Benjamin Franklin a propus pentru întâia oară această metodă de economisire a curentului electric, dar aceasta început să fie practicată de abia în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost prima țară (1916) care a aplicat-o, urmată de Marea Britanie (în același an) și SUA (în 1918). Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania sunt alte țări care au adoptat amintita practică de schimbare a orei, numită „Timpul de economisire a luminei zilei” („Daylight Saving Time” – în limba engleză).

Unele studii au scos la iveală faptul că această economie nu este foarte importantă, în schimb tot mai multe persoane se plâng de efectele negative pe care schimbarea orei le are asupra organismului, numărul lor ridicându-se la câteva milioane. Între aceste efecte negative se află: insomnia, iritabilitatea, oboseala în timpul zilei, scăderea imunității organismului, dar și disconfort fizic și mental. Aceste simptome au fost urmărite de personalul medical, acesta concluzionând că în primele săptămâni după schimbarea orei crește numărul atacurilor de cord, dar și cel al accidentelor vasculare. Pentru aceeași perioadă de timp, Poliția Rutieră a semnalat creșterea numărului de accidente mortale în trafic, iar Inspectoratul de Stat al Muncii a arătat, la rândul său, că numărul accidentelor de muncă este mai ridicat.

Ca atare, în septembrie 2018 Uniunea Europeană a propus un proiect vizând renunțarea la folosirea celor două orare diferențiate, de iarnă și de vară. 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni participanți la consultarea organizată de UE au fost pentru renunțarea la schimbarea orei. În martie 2019 Parlamentul European a aprobat acest proiect (cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri) sub rezerva ratificării acestei decizii de parlamentele naționale.

Foarte multe instituții parlamentare din Europa nu au fost însă de acord cu decizia forului european, ca atare numeroase țări încă trec de la ora de vară la cea de iarnă și reciproca. Deși UE a cerut statelor membre să aleagă între ora de vară și cea de iarnă, cele mai multe au depășit termenele date (2019 și 2021) fără a lua vreo decizie. Este dificil ca această practică să fie abrogată la nivel european, deoarece cele 27 de state membre UE nu au ajuns la o opinie majoritară privind sistemul de măsurare a timpului în viitor. Țările din Nordul Europei (Finlanda, Danemarca etc.) preferau să rămână la ora de iarnă, cele din Sud (Spania, Italia, Franța etc.), la ora de vară, iar altele, între care România, nu voiau să renunțe la schimbarea orei. Pe deasupra, pandemia a determinat suspendarea discuțiilor pe marginea acestui subiect, și implicit a deciziilor, până la o dată incertă.

Anul trecut, 76 de țări și-au schimbat ora, cele mai multe fiind din Europa și America de Nord, dar cel puțin 106 țări din lume, majoritatea dintre ele din Asia și Africa, nu au făcut-o.

Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua și Columbia, Arizona, Insulele Hawaii, Queensland și Australia de Vest, Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine și Coreea de Nord nu au trecut și nu trec la orarul de vară/ iarnă. La fel, 51 de state africane nu și-au schimbat și nu își schimbă ora, dar Namibia, Tunisia și Egipt încă aplică sistemul de schimbare a orei.

Din numărul total al țărilor care inițial adoptaseră schimbarea orei, 65 au revenit între timp, din diverse motive, asupra acestei practici. Rusia nu mai schimbă ora din 2011, Turcia – din 2016, iar Ucraina, Argentina, Africa de Sud, China Siria, Iran, Iordania și Mexic Țările au renunțat relativ recent la trecerea la orele de vară și de iarnă.

Groenlanda, regiune autonomă ce face parte din Regatul Danemarcei, nu este membră a UE și este cea mai mare insulă de pe glob, vine cu o surpriză. Din această toamnă nu mai trece la ora de iarnă, ci rămâne la ora de vară.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu folosesc ora diferențiat vara față de iarna, întrucât durata zilei este egală cu a nopții pe tot parcursul anului.